SINDROM ANTIFOSFOLIPIDIC – CE ESTE?

Sindromul antifosfolipidic este o afecțiune în care sistemul imunitar creează în mod eronat anticorpi care atacă țesuturile din organism. Acești anticorpi pot determina formarea cheagurilor de sânge în artere și vene.

Cheagurile de sânge se pot forma în picioare, plămâni și alte organe, cum ar fi rinichii și splina. Cheagurile pot duce la un atac de cord, accident vascular cerebral și alte afecțiuni. În timpul sarcinii, sindromul antifosfolipidic poate duce la avort spontan sau nașterea de copii morti. Unii oameni care au sindromul nu au semne sau simptome.

Nu există un remediu pentru această afecțiune neobișnuită, dar medicamentele pot reduce riscul apariției cheagurilor de sânge și a avortului spontan.

SIMPTOME

Semnele și simptomele sindromului antifosfolipidic pot include:

  • Cheaguri de sânge în picioare (TVP). Semnele unei TVP includ durere, umflare și roșeață. Aceste cheaguri pot ajunge la plămâni (embolie pulmonară).
  • Avorturi repetate sau nașteri de copii morti. Alte complicații ale sarcinii includ tensiunea arterială periculoasă (preeclampsie) și nașterea prematură.
  • Accident vascular cerebral. Un accident vascular cerebral poate apărea la o persoană tânără care are sindrom antifosfolipidic, dar nu se cunosc factori de risc pentru bolile cardiovasculare.
  • Atacul ischemic tranzitoriu (AIT). Similar cu un accident vascular cerebral, un AIT durează de obicei doar câteva minute și nu provoacă daune permanente.
  • Eczemă. Unii oameni dezvoltă o erupție roșie cu un model dantelat, asemănător plasei.

Semnele și simptomele mai puțin frecvente includ:

  • Simptome neurologice. Dureri de cap cronice, inclusiv migrene, demență și convulsii sunt posibile atunci când un cheag de sânge blochează fluxul de sânge către anumite părți ale creierului.
  • Boala cardiovasculară. Sindromul antifosfolipidic poate afecta valvele cardiace.
  • Număr scăzut de trombocite (trombocitopenie). Această scădere a celulelor sanguine necesare pentru coagulare poate provoca episoade de sângerare, în special la nas și gingii. Sângerarea în piele va apărea ca mici pete roșii.

FACTORI DE RISC

Sindromul antifosfolipidic este mai frecvent la femei decât la bărbați. Având o altă afecțiune autoimună, cum ar fi lupusul, crește riscul de sindrom antifosfolipidic.

Este posibil să existe anticorpi asociați cu sindromul antifosfolipidic fără a dezvolta semne sau simptome. Cu toate acestea, apariția acestor anticorpi crește riscul de a dezvolta cheaguri de sânge, în special dacă :

  • Rămâneți insărcinată
  • Sunteți imobili pentru o perioadă de timp, cum ar fi odihna la pat sau șederea în timpul unui zbor lung
  • Suferiți o operație
  • Fumați țigări
  • Luați contraceptive orale sau terapie cu estrogeni pentru menopauză
  • Aveți niveluri ridicate de colesterol și trigliceride.

COMPLICAŢII

Complicațiile sindromului antifosfolipidic pot include:

  • Insuficiență renală. Acest lucru poate rezulta din scăderea fluxului sanguin către rinichi.
  • Accident vascular cerebral. Scăderea fluxului de sânge către o parte a creierului poate provoca un accident vascular cerebral, care poate duce la leziuni neurologice permanente, cum ar fi paralizia parțială și pierderea vorbirii.
  • Probleme cardiovasculare. Un cheag de sânge în picior poate deteriora valvele din vene, care ajută sângele să curgă către inimă. Acest lucru poate duce la umflarea cronică și decolorarea membrelor inferioare. O altă posibilă complicație este afectarea inimii.
  • Probleme pulmonare. Acestea pot include hipertensiune arterială în plămâni și embolie pulmonară.
  • Complicații ale sarcinii. Acestea pot include avorturi spontane, nașteri de copii morti, naștere prematură, creștere lentă a fătului și hipertensiune arterială periculoasă în timpul sarcinii (preeclampsie).

Rareori, în cazuri severe, sindromul antifosfolipidic poate duce la afectarea mai multor organe într-un timp scurt.

DIAGNOSTIC

Dacă ați avut episoade de cheaguri de sânge sau de pierdere a sarcinii care nu sunt explicate de condițiile de sănătate cunoscute, medicul dumneavoastră poate programa analize de sânge pentru a verifica coagularea și prezența anticorpilor asociați cu sindromul antifosfolipidic.

Pentru a confirma un diagnostic de sindrom antifosfolipidic, anticorpii trebuie să apară în sânge de cel puțin două ori, în teste efectuate la 12 sau mai multe săptămâni.

Puteți avea anticorpi antifosfolipidici și să nu dezvoltați niciodată semne sau simptome. Diagnosticul sindromului antifosfolipidic se pune numai atunci când acești anticorpi provoacă probleme de sănătate.

TRATAMENT

Dacă aveți cheaguri de sânge, tratamentul inițial standard implică o combinație de medicamente pentru subțierea sângelui. Cele mai frecvente sunt heparina și warfarina.Heparina are o acțiune rapidă și se administrează prin injecții. Aspirina este, de asemenea, folosita.

Când luați aceste medicamente, aveți un risc crescut de episoade de sângerare. Medicul dumneavoastră vă va monitoriza, doza prin teste de sânge, pentru a se asigura că sângele dumneavoastră este capabil să se coaguleze suficient pentru a opri sângerarea unei tăieturi sau sângerarea sub piele de la o vânătaie.

Există unele dovezi că alte medicamente ar putea fi utile în tratarea sindromului antifosfolipidic. Acestea includ hidroxiclorochina, rituximab și statine. Este nevoie de mai multe studii.

TRATAMENT ÎN TIMPUL SARCINII

Este posibil să aveți o sarcină de succes dacă aveți sindrom antifosfolipidic, mai ales cu tratament. Tratamentul implică de obicei heparină sau heparină cu aspirină. Warfarina nu se administrează femeilor însărcinate, deoarece poate afecta fătul.

STIL DE VIATĂ ŞI REMEDII CASNICE

În funcție de planul de tratament pentru sindromul antifosfolipidic, există și alți pași pe care îi puteți face pentru a vă proteja sănătatea. Dacă luați medicamente pentru subțierea sângelui, aveți grijă suplimentară pentru a nu vă răni și pentru a evita sângerarea.

  • Evitați sporturile de contact sau alte activități care ar putea cauza vânătăi sau răni sau vă pot provoca căderea.
  • Utilizați o periuță de dinți moale și ață dentară.
  • Bărbieriți-vă cu un aparat de ras electric.
  • Aveți grijă deosebită când utilizați cuțite, foarfece și alte unelte ascuțite.
  • Femeile ar trebui să evite utilizarea terapiei cu estrogeni pentru contracepție sau menopauză.

ALIMENTE ŞI SUPLIMENTE ALIMENTARE

Anumite alimente și medicamente pot afecta cât de bine funcționează tratamentul cu antioagulante. Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru îndrumare despre:

  • Alegeri alimentare sigure. Vitamina K poate reduce eficacitatea warfarinei, dar nu și a celorlalte medicamente anticoagulante. Ar putea fi necesar să evitați să consumați cantități mari de alimente bogate în vitamina K, cum ar fi avocado, broccoli, varză de Bruxelles, varză. Alcoolul poate crește efectul de subțiere a sângelui al warfarinei. Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru a afla dacă este necesar să limitați sau să evitați consumul de alcool.
  • Medicamente sigure și suplimente alimentare. Anumite medicamente, vitamine și produse pe bază de plante pot interacționa periculos cu warfarina. Acestea includ unele analgezice, medicamente pentru răceală, remedii pentru stomac sau multivitamine, precum și usturoi, ginkgo și ceai verde.

Sursa: mayo.org

Image credit: https://images.app.goo.gl/ZA7X1Kg5bECQG5PY8